Mare, dar cat de mare?
Probabil ca Biblioteca Regala nu a fost atat de mare precum o consemneaza legendele. Istoricul James Hannam a calculat ca stocarea a 500 000 de suluri ar fi necesitat 40 de kilometri (25 de mile) de rafturi, ceea ce inseamna ca Biblioteca Regala trebuie sa fi fost efectiv o cladire monumentala. Nicio sursa nu specifica un edificiu de marime gigantica, si deoarece lucrarile de excavare nu au scos in totalitate la lumina ruinele bibliotecii, intinderea sa reala ramane un mister.
Mai veridica, totusi, este dovada unei alte biblioteci antice din care s-au pastrat ruinele, care arata ca pana si cele recunoscute pentru bogatia si marimea lor au cuprins colectii mai degraba de ordinul miilor decat sutelor de mii de exemplare. Cea mai renumita biblioteca din istoria Romei antice a fost Biblioteca lui Traian, care continea probabil in jur de 200 000 de suluri, in timp ce Biblioteca din Pergamon, principala rivala a celei din Alexandria, a numarat aproximativ 30 000. Cifra de 200 000 de exemplare, pe care se spune ca Marc Antoniu le-ar fi luat de la Biblioteca din Pergamon pentru a le oferi bibliotecii alexandrine, drept cadou pentru Cleopatra, provine de la un scrib care a inregistrat cifra drept exemplu de tradare, pusa in seama lui Marc Antoniu de catre dusmanii lui.
Mai stim de asemenea ca unul dintre bibliotecarii din Alexandria, Calimachus, a redactat o lista extinsa si detaliata a continutului bibliotecii, denumita Pinakes, cuprinzand inclusiv sumare si note biografice despre autori. Acest index a cuprins in jur de 120 de manuscrise - aproape un milion de cuvinte - de departe mult prea putin pentru a acoperi 500 000 sau mai multe manuscrise. Concluzia este aceea ca Biblioteca Regala a avut probabil o marime mai redusa decat o presupune legenda populara, ceea ce poate explica cum de a putut sa dispara din istorie fara sa lase mai multe urme. Cifrele umflate rezulta probabil dintr-un amestec de exagerari ale scribilor antici si de erori in copierea lucrarilor (care timp de secole au depins de transcrierea laborioasa de mana a versiunilor extrase vreme indelungata din originale). De-a lungul timpului, si in absenta unor divezi mai concrete privind contrariul, aceste cifre umflate au devenit parte din legenda bibliotecii.
Mai mult decat o biblioteca pierduta
Pe langa controversele privind marimea colectiei bibliotecii alexandrine, mai persista un motiv fundamental de confuzie in elucidarea disparitiei sale, care poate conduce pe pista falsa de a vorbi despre biblioteca la plural. Cunoastem ca au existat cel putin doua biblioteci mari in Alexandria - Biblioteca Regala asociata cu Muzeum-ul si biblioteca-fiica de la Sarapeum. Amandoua trebuie sa fi cuprins cladiri si/sau colectii diferite, astfel ca tabloul istoric devine foarte complex.
In timpul secolelor de ocupatie romana, Alexandria a avut adesea o istorie turbulenta. A suferit pagube serioase cand a fost cucerita de Augustus in anul 30 d.Ch. Si din nou, cand Caracalla a comandat masacrarea locuitorilor Alexandriei, drept razbunare pentru o pretinsa insulta din 212 d.Ch. Mai tarziu, a fost aproape rasa din temelii de catre imparatul Aurelian in anul 273, si din nou, in circumstante asemanatoare, de catre imparatul Diocletian in 298. Catre sfarsitul secolului al IV-lea devenise un oras de marime mult redusa, si multi specialisti cred ca Biblioteca Regala (cea asociata cu Muzeum-ul) a supravietuit epocii lui Cezar, si s-a restrans, probabil distrusa si posibil daramata pe durata acestor parjoluri repetate, dar ca relatarile despre distrugerea sa nu s-au pastrat pana in zilele noastre.
E posibil insa ca alte biblioteci alexandrine sa fi supravietuit acelui timp, si sa fi rezistat pana catre finele secolului al IV-lea, o epoca de fundamentalism si extremism religios. Descrieiri ale acestor biblioteci si ale distrugerii lor, din surse antice tarzii, bizantine si medievale, constituie probabil cauza confuziei asupra supravietuirii si caderii finale a Bibliotecii Regale. Este aproape sigur ca Biblioteca Regala a disparut cu mult inainte de acele vremuri, dar ca mandra comoara de cunoastere din Alexandria a continuat sa traiasca sub cupola bibliotecii din Templul lui Serapis - adica Sarapeum-ul.
Sarapeum-ul a fost un templu maret construit pe o mica colina, sau acropolis, in partea de sud-est a Alexandriei, de catre Ptolomeu al III-lea Euregetes (care a domnit in anii 246-222 i.Ch.). Sursele antice sunt neclare cu privire la data cand templul a primit spre gazduire o biblioteca. Unii experti sustin ca lucrul acestanu s-ar fi putut intampla inainte de mijlocul secolului al II-lea d.Ch., cand Serapeum-ului i-au fost aduse extinse imbunatatiri dupa repetate incendieri suferite in secolele precedente, ca guvernantii romani ai Alexandriei au fondat acolo colectii importante, ceea ce inseamna ca nu a putut sa fie "in functie" decat la mult timp de la perioada lui Cezar - un detaliu important daca vrem sa intelegem ce s-a petrecut cu colectiile si in ce epoca.
Sursa: Istorii pierdute de Joel Levy
-VA URMA-
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu