vineri, 8 octombrie 2010

Asteptand...

Sunt in asteptare. Nu stiu cat va intarzia sau daca va aparea vreodata,dar sunt convinsa ca e ceea ce astept cand se va ivi ocazia aparitiei. Imi voi permite sa fiu curioasa si sa ma intreb cum li se pare asteptarea altor oameni,cum reactioneaza in fata asteptarii,cum o intampina si cat de lunga pare ?
Raportandu-ma la timpul meu,totul dureaza fractiuni de secunda,in acel tot intrand copilarie,ultimii 8 ani si chiar clipa in care mi-a venit ideea de a mai scrie un post. Intotdeauna am asteptat ceva,un exemplu banal: Autobuzul,dar in acelas timp asteptam si un telefon important,iar in momentul in care am primit apelul m-am intins la vorba,abea cand autobuzul a ajuns in fata mea am realizat ca asta asteptam...e unul dintre cele mai simple explicatii,aceeasi teorie se aplica si in cazul asteptarilor de viitor. Am strania senzatie ca 12 ani au alergat spre ziua de azi,ca m-am trezit dintr-un somn profund,pasind spre facultate,senzatia ca lucrurile minore de ieri sunt inexistente,ca nimicurile care te fac sa explodezi de nervi nu conteaza,pentru ca intotdeauna sufletul meu a fost prins intre 2 secunde.Intre cea de la momentul vorbirii si cea care o precede,dar tin sa mentionez ca nu este secunda propriu zisa pe care teoriile o enunta sau o explica. Este secunda sufletului meu,nici nu as putea sa zic daca ma indrept spre cea de-a doua,sau daca macar mai exista alta dupa ea sau daca ea reprezinta sfarsitul unei asteptari. Timpul fizic, respectiv Luni,Marti,Miercuri si asa mai departe sunt doar puncte de reper dupa care ma ghidez,punctele care incearca sa ma introduca in cotidian. Nu pot sa afirm ca am N ani,pentru ca nu sunt sigura ca sunt cei reali. De ce ziua are 24 de ore,de ce ziua este lumina...nu putea fi zi pe intuneric ? Cine spune ca anul are fix 12 luni,sau ca luna are in medie 30 de zile ? Din punctul meu de vedere sunt doar sabloane pentru a exista un program si nimic mai mult.


William Shakespeare : "Timpul este prea lent pentru cei ce asteapta, prea iute pentru cei ce se tem, prea lung pentru cei ce se plang, prea scurt pentru cei ce sarbatoresc,dar,pentru cei ce iubesc, timpul este o eternitate."


Si acum ma tin de secunda si secunda ma tine de mana.


Un comentariu:

dragos spunea...

Cu rabdarea treci marea :)