17,trecuti.

Sa lasi in urma un an poate fi un fleac. Dar cum sa fie usor sa uiti cati oameni ti`au adus zambetul pe buze , cati dintre ei ti`au fost aproape , cati au plans cu tine , cum sa uiti cand erai cel mai important om pentru 7 ore in ochii lor, cum sa uiti ca si iubirea lor te`au facut mai puternic , mai mare cu fix un an.
Sunt 17 ani de cand vad acelas cer , alte stele si mereu acelasi soare.17 ani in care care mintea mi`a fost strabatuta de alte si alte gandri. 17 ani in care diferiti oameni si`au facut simtita prezenta. 17 ani in care greselile au primat si nu cu oricine, greseli puse in aplicare doar cu oamenii pe care`i iubesc cel mai mult. 17 ani care nu au trecut degeaba pe langa mine , 17 ani in care am incercat sa invat sa iert si sa iubesc neconditionat. 17 ani alaturi de oameni noi care m`au sprijinit si aceeasi 17 ani plini de schimbari inutile sau cu un scop anume. 17 ani de framantari poate banale...,da, banale....unele...binee , mai mult...sau mai putin. 17 ani in care am invat sa spun imi pare rau. 17 ani in care am incercat sa inteleg viata si tot ce cuprinde ea.
17 ani in care am fost eu.
ADA