Noaptea ne-a surprins pe-o mana de nisip caldut. Refugiati intr-un alt fel de intelegere ne purtam ca doua umbre tandre. Ne-am aprins cate o tigara, nu eram decat noi si fumul nostru care se incrucisa de nebun in fel de fel de idei abstracte. Am abordat subiectele pe care ni le soptise locul, era de altfel un fel de ritual al marii in locul acela, asa ca nimeni nu s-a impotrivit si si-a etalat gandurile unul dupa altul intr-un ritm haotic si copilaresc. Erau atat de multe stele cum nu mai vazusem de mult, asa ca i-am acordat timpul necesar cerului pentru a fi descusut de privirea mea tanara si curioasa. Am cercetat fiecare licarire a stelelor, le-am unit imaginar in cel mai frumos peisaj pe care l-a cunoscut privirea mea vreodata. Undeva in departare au inceput sa se ridice lumini vechi galben-portocalii, bolta era impanzita de lampioane care se deplasau alene. Am fost transpusa intr-o alta lume, intr-o alta simtire si desfatare sufleteasca si mentala, as putea spune ca desi a fost atat de real si terestru m-am simtit ca un adevarat extra-terestru.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu