Azi m-am trezit usor bine dispusa si totusi adanc ancorata in lumea mea. Ma simt bine, imi place. N-a mai fost liniste de ceva vreme si daca tot am prins un moment ca asta, am luat-o si pe Tracy Chapman in calatoria mea:
Peretii au alta forma. Inspir diferit, clipesc alene si ma-ntind lenesa...asa incepe un sfarsit de saptamana. Ma enerveaza lipsa mea de inspiratie si de concentrare, mi-am pierdut muza printre randuri, mi-am lasat cheful prin cine stie ce poseta. Dar nu-i nimic, aveam nevoie de mine de ceva vreme. Azi dimineata m-am intors din cel mai placut loc. Semana cu I-le Galapagos, cu Bora Bora, dar nu stiu cum arata ele in realitate. Am stat intinsa pe nisipul caldut toata noaptea, am numarat visele tuturor de pe bolta cereasca si am ascultat indelung cum se sparg valurile de-un mal subtire. Eram eu si-o bucata de pamant. Locul perfect sa-ti gasesti echilibrul, sa-ti asezi gandurile pentru inca o zi ciudata, sa faci rezumate si sa te gandesti la viata ta ca la cea mai buna aventura. Privind simplist si slab idealist problema ai putea spune ca e totul o monotonie absurda din care evadam cand si cand, dar daca monotonia inseamna sa razi zilnic...vreau si eu o portie sanatoasa.
Sweet trip my friend. :)
Un comentariu:
Buna treaba. Chiar asteptam cu interes o noua postare. Stefan.
Trimiteți un comentariu